Din culise: Maratonul de la Boston, între atentatul terorist din 2013 și COVID-19
Avocat în afaceri, devenit alergător mai întâi din cauza stresului, apoi din dorința de autodepășire, Tom Grilk a participat la maratonul desfășurat în „Orașul de pe colină” (1976-1978, cu cel mai bun timp 2 ore și 54 minute în ultimul an), din 1979 a fost cel mai important crainic de pe linia de sosire pentru mulți ani, iar din 2011 ocupă postul de CEO al Boston Athletic Association. (sursa foto: AP Photo/ Charles Krupa)
Cel mai vechi maraton anual din lume, Maratonul de la Boston, și-a reprogramat ediția din acest an (a 124-a!) pe 14 septembrie. Va fi ca de obicei, într-o zi de luni.
În mod normal, ar fi trebuit să se țină așa cum spune tradiția celor 123 de ani: în a treia zi de luni a lunii aprilie, de „Ziua Patrioților”, adică pe 20 aprilie.
Din 2006, Boston Marathon face parte din circuitul celor șase mari maratoane ale lumii, alături de evenimentele de la Londra, Berlin, Chicago, New York și Tokyo. Atrage anual peste 500.000 de spectatori și mai mult de 30.000 de alergători.
Ultimii învingători din 2019 au fost Lawrence Cherono (Kenya) la masculin (2 ore 7 minute 57 secunde), respectiv Worknesh Degefa (Ethiopia) la feminin (2 ore 23 minute 31 secunde).
Recordurile de timp sunt deținute de Geoffrey Mutai (Kenya) la bărbați (2:03:02) și Buzunesh Deba (Ethiopia) la femei (2:19:59).
Tom Grilk, președintele executiv al Boston Athletic Association (BAA), privește necazurile create de coronavirus ca pe o „extraordinară provocare”. Este un organizator cu mare experiență, de 33 de ani în desfășurarea super-manifestării de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii, a trecut prin multe.
Pentru site-ul World Athletics, amintește de marele șoc pe care l-a reprezentat atentatul terorist de pe 15 aprilie 2013, în urma căruia au decedat trei persoane și alte câteva sute au fost rănite. Vorbește de securitatea participanților, a spectatorilor și a tuturor celor implicați în organizare.
„Desigur, există un plan de securitate. Însă niciodată nu știi de unde va veni problema. În lunile premergătoare Maratonului din Boston, ne întâlnim întotdeauna cu grupurile de conducere și oficialii de siguranță publică, pentru a discuta planificarea scenariului. Puteți fi siguri că pentru noi ceea ce am planificat nu va fi lucrul care se va întâmpla, dar le oferă oamenilor din echipă agilitatea intelectuală de a rezolva problemele.
Lucrăm împreună cu agențiile guvernamentale și forțele de securitate – poliție, pompieri etc. -, pentru a oferi acel nivel de pregătire pentru a fi gata pentru aproape orice ar putea interveni. Pentru noi, a fost util să avem acel nivel de structură în jurul gândirii noastre”, afirmă Grilk.
Legat de planul de securitate a maratonului de la Boston sau a unui eveniment similar și deciziile luate pe fond de stres, în condiții de pericol, oficialul american detaliază:
„Strategia prescrisă se bazează pe trei principii. În primul rând, dacă se întâmplă ceva, fii cât se poate de clar față de cine trebuie să ai o datorie în acel moment.
În al doilea rând, ce factori puteți controla pentru ca lucrurile să fie mai bune și, în al treilea rând, să fie clar ce nu puteți controla și să încercați să nu-i împiedicați pe alții să își facă treaba”.
Grilk subliniază: „Trebuie să știți când să conduceți și când să vorbiți, dar și când să fiți liniștiți”.
Ne întoarcem la atentatul din 2013. „Atunci se impunea ca oamenii care au fost instruiți să acționeze în acel scenariu și să-și facă treaba.
În 2013, știam că datoria noastră este să răspundem nevoilor alergătorilor și voluntarilor. De asemenea, realizam că nu știm cum să-i prindem pe criminali. Zona de sosire a fost scena crimei și era o treabă foarte serioasă pentru autoritățile în drept să se concentreze pe prinderea criminalilor. Și de asemenea mai știam că există o uriașă răspundere medicală pentru victimele care suferiseră răni grave.
Ne-am concentrat pe ceea ce trebuia să facem și i-am lăsat pe ceilalți să se concentreze asupra a ceea ce aveau de făcut.
Ne-am dat seama că atacul n-a fost unul la adresa organizatorilor sau a maratonului, ci la adresa orașului Boston, a Statelor Unite și a modului nostru de viață”, declară Tom Grilk.
Cum decurge organizarea pentru ediția de la toamnă, în condițiile pandemiei și resticțiilor impuse de autorități?
„În urmă cu doi ani, BAA a transferat tot sistemul de date pe iCloud și l-a pus la dispoziția întregului personal, pe o platformă online. Cu toate instrumentele de partajare existente, acest lucru a permis echipei de organizare să se adapteze perfect la noile cerințe, de a lucra de acasă.
Să faci un eveniment de 30.000 de alergători din aprilie să se întâmple brusc în septembrie nu este ușor.
Cum luați un eveniment de asemenea dimensiune și găsiți loc pentru el într-o perioadă imens de aglomerată în Boston? Munca de acasă nu a fost o vacanță, a fost o perioadă de săptămâni la fel de intensă așa cum nu ne-am fi putut imagina.
Personalul nostru a fost fenomenal în abordarea problemelor, ca să nu mai vorbim de sponsorii noștri, oficialii de siguranță publică și comunitatea medicală”, răspunde Grilk.
Grilk se ferește să ofere sfaturi celorlalți organizatori de evenimente cu privire la modul de a găsi calea cea bună în aceste vremuri tulburi, dar insistă că, dacă ei rămân fideli filozofiilor lor de bază, atunci acesta este un punct de plecare excelent.
„Am urmat aceleași principii pe care le avem întotdeauna în luarea deciziilor în perioadele grele. Ne dedicăm energia pentru a-i ajuta pe cei pentru care avem cea mai mare obligație, cum ar fi concurenții, organizarea curselor și întreaga comunitate.
Mulți organizatori de curse fie au trebuit să le anuleze, fie să amâne evenimentele. Sunt unele lucruri pe care nu le putem controla, dar este de datoria noastră să punem la dispoziție un eveniment care să reprezinte o experiență îmbucurătoare pentru alergători, voluntari și oamenii care trăiesc în comunitate”, a încheiat președintele executiv al Maratonului de la Boston, Massachusetts. (sursa: Steve Landells via World Athletics).
