Ludovic Gall, maratonistul care a plecat din Brașov și a cucerit Balcanii în anii ’30

Ludovic Gall a fost unul din primii campioni de poveste ai atletismului românesc în alergările de distanță (5.000 m, 10.000 m, maraton). S-a născut la 10 iunie 1900, în comuna harghiteană Dănești.

Era un atlet „de buzunar”, înalt de doar 1,61 metri și greu de 53 de kilograme, un fizic numai bun pentru probele lungi.

A fost fost cel care i-a urmat, întrecându-l la numărul de titluri naționale, cu unul în plus, pe legendarul fondator al clubului Colțea Brașov, Vintilă Cristescu (de 5 ori campion), câștigătorul primului maraton organizat în România, la Brașov, însă pe distanța de 25 km (1.40.35), în anul 1921. Cei doi au fost adversari câțiva ani de zile.

Aproape de distanța actuală (42 km) s-au alergat aproximativ 40,2 de kilometri în anul 1926, pe 24 octombrie, tot cu Cristescu pe locul 1 (2.36.27), Gall terminând pe 3. Maratonul din ’26 s-a desfășurat pe traseul: terenul sportiv Brașovia (Parcul Central de azi) – str. Lungă – Fabrica de zahăr Bod – Bod – Hărman – Prejmer – Brașov – Brașov, str. Gării – terenul sportiv Brașovia, conform cronicii din „Gazeta de Transilvania” (ediția din 26 octombrie).

Revenind la Gall, el a concurat mai întâi pentru Muncitorii Brașoveni. Grupare pe care o întâlnim în arhive sub diferite denumiri: M.T.V. în germană, echipa MTE sau BMTE/ Brassó Munkások Torna Egylet, în traducere din maghiară Asociația de Gimnastică a Muncitorilor Braşov. Însă, formula de Muncitorii Brașoveni pare cea mai des folosită. Apoi, a reprezentat grupările Astra Brașov (1933), IAR Brașov (1934-1939) și ASM Brașov (1940).

A reprezentat România la Berlin, în 1936

În 1936, a participat la controversatele Jocuri Olimpice de la Berlin, alături de un singur alt atlet român, mărșăluitorul Vasile Firea. Și a alergat maratonul olimpic în 2 ore 55 de minute și 2 secunde (locul 23, din 42 de maratoniști care au încheiat competiția). A fost primul român care a trecut linia de sosire în cursa olimpică. Pentru că la Jocurile de la Amsterdam din 1928 (prima participare românească din istorie la atletism), statisticile marchează DNF-ul (= did not finish/ nu a terminat) în dreptul lui Vintilă Cristescu.

„Lajos” Gall a fost selecționat de 9 ori în echipa României, din care de 8 ori la Campionatele Balcanice, unde a câștigat 3 titluri de campion (1932, 1933, 1935), o medalie de argint (1936) și două de bronz (1937, 1939), toate la maraton.

A fost de șase ori campion al României la maraton: 1933 (3.04.35), 1934 (3.08.38), 1935 (2.51.58), 1936 (2.47.00), 1938 (2.55.37) și 1939 (2.54.26).

A stabilit două recorduri naționale: în 1935 timp 2.48.12 și în 1936 timp 2.47.00.

În 1934, Uniunea Federațiilor Sportive din România (UFSR) l-a premiat cu Medalia „Pentru Merite Sportive Excepționale”. Un an mai târziu i-a fost înmânat „Premiul Național pentru Sport”, devenind primul atlet român desemnat cel mai bun sportiv al țării la finalul anului competițional.

În 1933, a primit Medalia „Meritul Cultural pentru Sport, clasa a II-a”, iar în 1935 – aceeași medalie, dar pentru clasa I.

Memorabilă a fost întâlnirea dintre campionul Ludovic Gall, pe atunci la IAR Brașov, proaspăt campion național, și Regele României, despre care am scris aici.

Statistica ni-l identifică la prima cursă în anul 1928, în proba de 5.000 m (locul 4 la Campionatul Național), când a înregistrat un timp de 37.25.2. Și tot istoria scrisă ne arată că a alergat ultimul Campionat în 1940, când a câștigat medalia de bronz, tot la 5.000 m (35.13.6).

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, îl găsim în Ardealul de nord, care nu mai aparținea României. Mai toate datele ni-l dau decedat în anul 1944, în comuna Corund, județul Harghita.

ASM Brașov, asociația Primăriei Brașov

Astra Brașov a fost „o secție de de educație fizică în cadrul Despărțământului Astra Brașov”, înființată după primăvara anului 1930, cu obiectivul declarat de „organizare a educației fizice a maselor, pentru păstrarea și întărirea sănătății națiunii și dezvoltarea conștiinței naționale în rândul tineretului nostru”. Cuvintele apăreau în ziarul „Gazeta de Transilvania” la 4 septembrie 1933, la Brașov, și îi aparțineau inginerului Bujor Măzgăreanu, președintele Astrei Sportive Brașov.

În 1937, Astra Sportivă s-a transformat în Asociația Sportivă a Municipiului Brașov (ASMB), organizație ce a ființat pe lângă Primăria Municipiului Brașov.

Asociația Sportivă IAR Brașov a luat naștere pe la sfârșitul anului 1927, având la început două secții: fotbal și schi. În unele documente apare și sub denumirea de club sportiv. IAR vine de la Industria Aeronautică Română. Din 1931, la IAR Brașov apare secția cu specific de atletism. Din 1946, odată cu schimbarea profilului uzinei pe lângă care activitatea sportivă exista, IAR a devenit Tractorul Brașov.

Ludovic Gall și campionii naționali la maraton din Brașov

Ludovic Gall face parte dintr-o galerie selectă a campionilor naționali pe care i-a dat atletismul brașovean în proba de maraton: Vintilă Cristescu (5 titluri, Colțea Brașov), Ion Baboie (6, din care 3 pentru Uzinele Astra Brașov), Gheorghe Motorca (1) și Gheorghe Chirilă (2), amândoi de la Steagul Roșu Brașov. (alte surse: Istoria Atletismului Românesc, Editura pentru Sport 2012, autori Alexandru Boriga, Nicolae Mărășescu, Cristina Vladu; Sportul Brașovean pe Spirala Timpului, autori Alexandru Dincă și Dumitru Furnică)