Amintiri din atletism și sportul brașovean, cu Regele și Familia Regală

Amintiri din atletism, amintiri din istorie. Dacă e 10 mai, e Ziua Regelui. Sau Ziua Regalității, cum mai este știută. Familia Regală a României s-a simțit ca acasă la Brașov, în zona Brașovului și la Bran, dar și a fost mereu aproape de atletism. De sporturile de iarnă și de sport, în general, bineînțeles.

Un episod drept bun exemplu s-a întâmplat la Brașov duminică, pe 29 iulie 1934, când cu ales alai a descins familia regală. Regele Carol al II-lea și Regina Maria, însoțiți de Arhiducesa Ileana și de Arhiducele Anton de Habsburg au poposit la poalele Tâmpei. Unde, mai întâi, la Cazarma Vânătorilor de Munte, a fost dezvelit bustul Regelui Ferdinand, o lucrare din bronz a sculptorului Oscar Han.

Apoi, toată cohorta, s-a mutat mai spre Bartolomeu, acolo unde după un an de muncă, demarată după desființarea și demolarea Stadionului „Sub Strajă” (locul unde astăzi există Parcul Central „Nicolae Titulescu” de lângă Primărie), a fost inaugurată noua arenă sportivă a orașului Brașov: Stadionul Municipal „Regele Carol al II-lea”. Adică, Stadionul Tineretului de mai târziu, așa cum se mai numește și în prezent.

Peste 1.500 de atleți la Campionatul Național de la Brașov

Inaugurarea stadionului a coincis cu desfășurarea celui de-al 14-lea Campionat național de atletism al României. Subliniind că „Suveranul s-a interesat de aproape de mersul sportului național”, trimisul ziarului „Ardealul” la fața locului nota, în ediția de luni, 6 august 1934:

„Peste 1.500 de atleți au defilat în fața MS Regelui, ovaționați îndelung de numerosul public din tribună. În capul coloanei au defilat D-nii Neagu Boerescu, reprezentantul UFSR (n.r. – Uniunea Federaţiilor de Sport din România) și dl. Colonel Strat, delegatul regional al UFSR.

Stadionul Municipal corespunde întru totul cerințelor moderne, dispunând pe lângă un teren corespunzător tuturor sporturilor și locuri de dormit pentru 80 atleți, de vestiar, reflector, microfon, precum și tot materialul sportiv necesar”.

Aceeași publicație își informa cititorii, în detaliu, cu privire asupra rezultatelor înregistrate atunci.

Săritura în lungime l-a avut învingător pe „tânărul comingman Bondoc Ionescu Crum (Astra Brașov) cu 6,61 m”. S-a clasat apoi Schmidt (Olympia KSTV) cu 6,32 m.

Ceilalți câștigători: aruncarea discului – campionul en titre, Petre Havaleț (Clubul Atletic Arad) 44 m 64 cm, proba de 1.500 m plat i-a revenit excelentului atlet Ion Manea (Stadiul Român București) 4 min 29 sec, săritura cu prăjina – Ludovic Biro (Clubul Atletic Cluj) 3 m 50 cm, 110 m garduri – Gheorghe Csegeszi (Olympia KTV Brașov) 17 secunde 7 zecimi, suliță cu două mâini – Iosif Soos (Clubul Sportiv Târgu Secuiesc) 55 m 60 cm, cel care și-a doborât fostul record, 400 m – Nicolae Iordache (Grănicerul București) 54 secunde 2 zecimi, finalele de la 100 m (11 secunde 2 zecimi) și 200 m (24 secunde) – Adalbert Kovacs (Clubul Atletic Cluj), 10.000 m – de departe campionul Ion Manea 35 min 20 sec, triplu salt – Aurel Guțu (Politehnica Timișoara) cu 12,43 metri etc.

Amintiri din atletism: campionul Ludovic Gall, „felicitat călduros” de Rege

„Proba de marathon național distanțată pe 42 kilometri și a cărei plecare s-a dat la ora 14:30 a fost câștigată de foarte departe de campionul balcanic și român Ludovic Gall (IAR Brașov) în 3 ore 8 minute 40 secunde. Campionul Gall a sosit primul pe stadion într-o stare fizică excelentă și fără vreun semn de oboseală.

Hors concurs (n.r. – în afara concursului) a participat Zenopol (Brăila) care a efectuat parcursul în 3 ore 25 minute 63 secunde (?) rânduindu-se al 2-lea după învingătorul probei.

Gall a fost prezentat MS Regelui, care l-a felicitat călduros pentru frumoasa performanță realizată”, se relata în „Ardealul”.

La înălțime a ieșit campion medicul Ludovic Biro (Clubul Atletic Cluj), cu o săritură de 1,65 m, pe când finala ștafetelor de 4×100 a consemnat-o drept biruitoare pe echipa Clubului Atletic Timișoara (47 secunde 7 zecimi), urmată de Olympia Brașov.

La Clasamentul pe cluburi, aceeași sursă scria: „Pe cluburi participante, clasificarea pentru Cupa Primăriei Brașov a fost câștigată de Clubul Atletic Cluj cu 26 puncte, după fiind Stadiul Român pe 2 și Viforul Dacia pe 3. Cupa Prefecturii Brașov pentru cea mai bună performanță reușită a fost dobândită de Petre Havaleț la aruncarea discului.

Organizatorii acestor concursuri merită toată lauda. Noile premii constând în medalii bătute special de Federație de atletism din Italia a produs o bună impresie printre concurenți”.

Prima vizită a Regelui Carol al II-lea în Poiana Brașov

„Cu tot gerul cumplit – în dimineața zilei de duminică s-au înregistrat în ora 20 de grade sub zero – populația Brașovului a făcut M. Sale Regelui o impresionantă manifestație de iubire pe unde a trecut și a poposit… Deosebit de călduros a fost aclamat Suveranul în Piața Unirii și de-a lungul Scheiului românesc, decorat cu porți de triumf, brazi și steaguri naționale”, relata „Gazeta de Transilvania” despre vizita Majestății Sale Regele Carol al II-lea la Brașov, duminică, 7 februarie 1932. Atunci a urcat întâia dată în Poiana Brașov, „despre a cărei frumusețe a rămas încântat”.

A venit cu trenul, a plecat cu trenul. Sosise la ora 9 și jumătate a dimineții în Gara Brașov, de unde a fost preluat de prefectul județului Brașov, Florian Zaharia, și de un grup generali militari. La volanul unei sănii-automobil a parcurs drumul până în Poiana Brașov cam într-un ceas, prin Schei, pe Drumul vechi.

„La concursurile din Poiană s-au remarcat schiorul brașovean Lexen, câștigătorul concursului de sărituri cu schiurile, echipa Batalionului 2 Vânători de Munte sub conducerea căpitanului Scârneci, la proba de fond (12 km) și echipa Liceului «Andrei Șaguna», care a câștigat «Cupa Școalelor».

La orele 1, Primăria Municipiului Brașova oferit regelui o masă în sala restaurantului «Turcu» din Poiană, condus de comerciantul Ștefan Căpățână.

Regele Carol al II-lea a apreciat «că ar fi bine ca să nu se mai facă parcelări de terenuri și construcții de căsuțe prea puțin estetice ca aspect, ci întreaga Poiană mică și cea mare să fie rezervate, întrucât se poate, ca teren sportiv, pe care s-ar putea desfășura cu timpul, în urma extinderii și situației sale splendide, mari concursuri sportive internaționale».

Seara, la orele 8, în Casa Sfatului din Piața Libertății a avut loc recepția oficială a Regelui Carol al II-lea. Cu acest prilej, primarul Brașovului, Iuliu Suciu, a oferit suveranului actul de donație al Cetățuii Brașovului. În cadrul ceremoniei, mai mulți ofițeri cavaleri ai ordinului «Mihai Viteazul» au primit actele de împroprietărire asupra unor loturi pe teritoriul municipiului Brașov.

Regele a decorat «proprio moto» cu ordinul «Steaua României» în gradul de ofițer, pe prof. Florian Zaharia, prefectul județului Brașov, Iuliu Suciu, primarul municipiului Brașov, dr. Carol Schnell, fost primar, și Emil Socaciu, secretar general al municipiului.

La orele 8 și 30, în sala cea mare a Cercului Militar, Primăria a organizat un banchet cu 120 de invitați. Regele Carol al II-lea și-a încheiat răspunsul la toastul primarului ridicând paharul «pentru orașul Brașov și pentru propășirea sporturilor în acest încântător oraș al României». După discursul președintelui Federației române de schi, Rosetti, a urmat distribuirea premiilor, a medaliilor și diplomelor, suveranul dând mâna fiecărui premiant.

La orele 11 fără un sfert, banchetul «care s-a desfășurat într-o atmosferă familiară și animată» a luat sfârșit, suveranul părăsind sala Cercului Militar în urale și în sunetele Imnului regal. Apoi, cu trenul de noapte s-a înapoiat la București”, a fost cronica vizitei regale la Brașov apărută în „Gazeta de Transilvania” (an XCV, nr. 12 din 11 februarie 1932) și preluată, recent, de istoricul brașovean Nicolae Pepene, în cartea-album cu imagini „Brașov 100, 1918-2018”.

Regele Carol II, cel mai puternic imbold și sprijin al sportului din Brașov

Alte amintiri. Familia regală a României a avut o contribuție importantă la dezvoltarea sportului din Brașov. Mărturie stau și rândurile așternute în „Gazeta de Transilvania” de la începutul anilor ’30.

„De abia prin anii 1921-22 s-au început primele manifestări românești organizate, de sport și anume sportul în liber, părăsind sportul de cameră.
Și cel mai puternic imbold și sprijin moral, sportului din Brașov și din întreaga țară, de altfel, l-a dat M.S. Regele Carol II, pe atunci Principe Moștenitor, luând parte activă aproape toate concursurile sportive din Brașov și sprijinind aceste concursuri”, nota Gheorghe Enescu, președintele Districtului FRFA Brașov, în ziarul „Gazeta de Transilvania”, ediția apărută în 8 septembrie 1933.

„După concursurile de ski din anul 1929-30, care au avut loc la Bran sub patronajul Alteței Sale Regale Principele Nicolae, sportul de ski și practicarea lui a luat o dezvoltare neașteptată în rândurile tinerilor țărani brăneni și chiar copiilor de școală din satele brănene, care la încurajarea Alteței Sale Principele Nicolae și chiar ajutați materialicește și moralicește, practică cu multă dragoste acest sport, luând parte și la concursurile de ski din Predeal și chiar organizând concursuri de ski, ei, țăranii din Bran”, am mai reținut din aceeași sursă.